Sâmbătă, 4 septembrie 2010
Prezentarea comunei|
| Comuna Mărgău din județul Cluj situată într-o zonă montană dominată de munții Vlădeasa are o suprafață totală de 21167,56 ha reprezentând 3.17% din județ. Comuna are în componență 6 sate: Mărgău, Buteni,Ciuleni, Bociu, Scrind-Frăsinet, Răchițele și două cătune Doda-Pilii și Ic Ponor care aparțin de Răchițele. Teritoriul administrativ al comunei este situat în partea vestică a județului intrând în contact cu județul Bihor. Conform actelor de delimitare existente, com. Mărgău se învecinează cu patru cumune din jud. Cluj (Beliș, Săcuieu, Sâncraiu, Călățele ) și una din jud. Bihor (Budureasa ). Accesul în comună se realizează dinspre Cluj pe DN1(E60). Legătura cu drumul național se realizează pe DJ108C care străbate întreaga comună :Buteni, Mărgău, Scrind-Frăsinet, Răchițele, Doda-Pilii, celelalte sate Bociu si Ciuleni racordându-se la acesta prin DC.123. Un alt drum important este drumul comunal DC128 drum care urmărește cursul văii Hențului până în satul Bologa unde se realizează legătura cu DN 1. Distanța dintre Cluj și Mărgău este de 68Km, iar principalele relații economice se desfăsoară cu orașul Huedin, oraș situat la o distanța de 16 Km fața de localitatea Mărgău fiind singurul oraș de la bordura nordică a munților Apuseni Comuna Mărgău are 1892 locuitori repartizați pe sate după cum urmează Mărgău (538) Răchițele (847) Buteni (86)Ciuleni (109) Bociu (103)Scrind- Frăsinet (209). Sub aspect etnic com. Mărgău se înscrie în arealele românești din Transilvania, respectiv 100% români iar sub aspect confesional situația apare mult diversificată cu o dominare a ortodoxilor cu 94,5%, 3% Greco- catolici (63 persoane din care 34 concentrate în Mărgău ),1.5% baptiști (32 persoane din care 30 concentrate în Mărgău ), 0.5% adventiști (11 persoane din care 7 în Mărgău ), iar aproximativ 0.4% reprezintă romano-catolici și reformați . Aspecte urbanistice caracteristice localitaților, situația existentă Localitatea Mărgău, reșerdința de comună s-a dezvoltat de-a lungul râului Mărgăuța, având în timp o evoluție polinucleară. Datată din anul 1200, localitatea Mărgău ocupă actuala vatră din anul 1340 când sub conducerea preotului Andrei se mută aici, vatra care a suferit numeroase modificări. Nucleul central care a dictat evoluția spațială a localității a fost biserica ortodoxă ce datează din 1506, biserică în jurul căreia s-a dezvoltat localitatea urmând apoi pe două ramuri : râul Mărgăuța și un afluent de stânga al acestuia. Cătunul Metești s-a dezvoltat independent pe un pod de terasă atingând altitudinea maximă de 833 m . Deși este reședință de comună ,nu se poate vorbi de zone funcționale bine conturate, totuși se disting zone de gravitație generate de prezența instituțiilor publice, ca Primăria, Biserica si Scoala Generală. Dispersia acestor zone a fost dictată de principalul prag, râul Mărgăuța, care traversează localitatea de la sud la nord, albia minoră constituind în același timp și cale de acces, dar improprie existenței în comun a acestor zone . In perioada de după cel de-al doilea război mondial și în special de după colectivizare, localitatea nu s-a bucurat de atenție deosebită, aceasta nefiind colectivizată, nu a atras investitii înseminate. Funcțiunile de interes public grupate mai ales pe centru, permit conturarea unei zone centrale polinucleare. Zona de locuit este în general compactă, formată din gospodării țărănești cu loturi medii de 1000 mp, cu o ordonare tipică satului transilvănean din Depresiunea Hențului, cu locuința aliniată la strada și anexele gospodărești retrase în spatele locuințelor. Nu se poate vorbi de o zonă industrială bine definită deoarece principala activitate industrială (prelucrarea lemnului )se regăsește mai în toate gospodăriile, bineâțeles la dimensiuni mai reduse în sfera productivă. Alte zone care se pot contura sunt cele aferente spațiilor destinate dotărilor aparținând de gospodăria comunală sunt cimitirul și cele doua captări de apă existente. BOCIU Localitate tipică de bazinet, înșiruită de-a lungul pârâului cu același nume, prezentând spre sud două dezvoltări tentaculare. Se pot deosebi două nuclee cu caracteristici și funcții de zona centrală, respectiv zona bisericii și zona căminului cultural. Datorită revărsărilor frecvente ale părăului Bociu, în decursul timpului, localnicii au inversat poziția tradițională a locuinței cu cea a anexei gospodărești, retrăgând-o în afara zonei inundabile, la baza dealului, lăsând în fată grajdurilew și fânețele . BUTENI Localitatea s-a dezvoltat la confluența pâraielor Bociu si Ciuleni de-alungul drumului județean. Construcțiile cu caracter public sunt grupate în centrul localității. Aici se poate delimita o zonă industrială bine delimitată în incinta fostului Agromec. Zona de locuit cuprinde o sub zonă afectată de alunecări de teren în care se vor prevedea restricții specifice . CIULENI Sat tipic liniar, desfășurat de-alungul pârâului Ciuleni . Nu se poate vorbi de o zonificare functională. localitatea nu are stabilită limita intravilanului la 01.01.1990 RĂCHIȚELE Este localitatea cea mai complexă cu evoluție polinucleară, în etape, cu o structură și o textură deosebită și cu cea mai mare populație . Se identifică un nucleu liniar de-alungul Văii Răchițele cu o ramificație pe Valea Stanciului și cătune caracteristice satelor din munții Apuseni de tip risipit urcând până la altitudinea de 1400 m . Relieful a fost factorul major care a împiedicat dezvoltarea unor zone funcționale bine conturate, dar totuși dotările de interes public au conturat o zonă de tip bandă cu funțiuni complexe . In cătunul Doda Pilii s-au construit pe lângă locuințele existente 17 case de vacanță dezvoltându-se o zonă turistică și de recreere importantă pentru județul Cluj , fiind poarta de intrare în zona turistică Padiș . SCRIND-FRASINET După cum îi spune și numele, acest sat este alcătuit din două nuclee Scrind-sat dezvoltat de-alungul Văii Hențului și al Văii Cetății și Frăsinet - cătun risipit apărut prin roire spre pantele și pășunile subalpine . Până în anul 1989 în localitate se distingea o zona centrală bine închegată pe seama dotărilor de interes public legate de exploatările hidroenergetice din care a mai rămas azi în funcțiune un bloc de locuințe P+2,bine integrat în localitate . Pentru Frăsinet se poate spune că este un cătun tipic Apusenilor cu gospodării risipite și în curs de depopulare, rămânând în câtun doar bătrânii.. Lipsa dotărilor de aici duc la o pendulare continuă a populației între cătun și centru, duminica. Principalii poli de atracție au rămas ca și în trecut biserica și școala din centru. PAGINA APL Primăria din comună este situată în sat Mărgău la nr 204 în centrul satului. Administrarea comunei este asigurată de primarul democrat Capota Gheorghe împreună cu un consiliu local format din 11 membri. Printre realizările din ultimul timp ale administratiei locale se regăsesc :
Toate aceste realizări împreună cu infințarea unei organizații neguvernamentale la nivel local vor duce la o dezvoltare globală a comunei la creșterea nivelului de trai și la adaptarea modului de organizare și dezvoltare la nivelul noilor condiții apărute la nivel național și internațional . Tot în vederea dezvoltării comunității administrația locală a încheiat un parteneriat cu fundația CIVITAS pentru a facilita accesul la fondurile de dezvoltare de la UE. |