Mărgău

Potenţialul turistic al comunei Mărgău înscrie unitatea administrativă între zonele din judeţ dintre cele mai importante, însă insuficient valorificate legat de inexistenţa unei infrastructuri de cazare şi comunicaţie adecvat. Acest potenţial astăzi este valorificat prin două forme deactivităţi turistice ,care însă prea puţin se repercutează în viaţa economică a comunei.

Turismul itinerant este practicat vara şi se include în traseele turistice marcate de Masivul Vlădeasa, ce se încadrează în marile trasee turistice Vlădeasa-Padiş, din care se desprind trasee derivate având ca punct de plecare cabana Vlădeasa prin şaua dintre munţii şi în continuare suprafaţa interfluvială uşor ondulată Nimaioasa - Micău - Gardul de Piatră - Pietrele Tâlharului Circuitul Vlădeasa are ca punct de plecare tot cabana Vlădeasa şi include în traseul său Pietrele Albe - Valea Stanciului - Cascada Vălul Miresei dar ocolesc satele comunei, respective Răchiţele sau Scrind -Frăsinet.
Acestea rar sunt utilizate ca punct de plecare pentru circuitul Vlădesei, legat de lipsa unei capacităţi de cazare. Bazinul Văii Stanciului, prin numeroasele peşteri unde se practică alpinismul subteran dintre care se detaşază peştera Vârfuraşu, abrupturi stâncoase apte pentru practicarea alpinismului, sectoare de chei, puncte de belvedere (Pietrele Albe, Piatra Grăitoare), se pretează pentru realizarea unui circuit turistic de vară în situaţia existenţei unei capacităţi de cazare în satul Răchiţele sau în vecinătatea acestuia.

În acest circuit se impune a semnala cele două elemente majore de interes turistic: Cascada Vălul Miresei se înscrie între cele mai reprezentative din Munţii Apuseni prin căderea în două trepte ce însumează aproximativ 50m înălţime. Grandoarea şi sălbăticia acesteia a fost parţial afectată prin construirea drumului forestier de acum vechi.
Peştera Vârfuraşu este situată la o altitudine de 1236m, în versantul stâng al Văii Seci fiind cea mai dezvoltată în masivul Vlădeasa cu o lungime de 2250m .Ea s-a format prin captarea în subteran a trei pâraie (Pârâul Muntelui, Pârâul Sitarului, Pârâul Râşcanilor). Elementele de atracţie îl constitue depozitele şi cristalele de montmilch, stalagmitele, stalactitele şi coloanele formate din lapte de piatră din galeria fosilă sau scurgerile parietale din Galeria cu Lacuri.

Teritoriul comunei Mărgău este traversat de un important drum turistic spre zona carstică a Padişului - Izvoarele Someşului Cald. Acesta are ca punct de plecare fie drumul Huedin - Mărgău - Răchiţele fie din Bologa pe Valea Săcuieului (Henţului) până în Răchiţele iar în continuare peste înşeuarea de la Prislop în Valea Someşului Cald .Din acest traseu ,accesibil mijloacelor auto ,se desprind trasee secundare de legătură cu cel de creastă şi care includ puncte de un real interes. Pe Valea Săcuieului în aval de zona confluenţei cu Mărgăuţa prin realizarea unui baraj a luat naştere Lacul Mărgăuţa care poate fi valorificat în dezvoltarea pescuitului sportiv şi a sporturilor nautice fără motor.
Pe Valea Firei, nu departe de sosea, la baza Dealului Humpleului se află Peştera Firei (Peştera din D-l Humpleului) una din cele mai lungi peşteri din România (au fost cercetate galerii ce însumează peste 35 Km, dar se estimează că ar putea atinge 50Km. Ţinând cont de particularităţile golului care se numeşte Peştera din Valea Firei (Peştera Humpleului ), ar putea fi inclusă în circuitul turistic organizat prin amenajarea sa în acest scop, problema ce se pune este cea a resurselor financiare.
In bazinul Văii Firei , în amonte de precedenta ,mai apar şi alte goluri (parţial explorate )cum sunt: Peştera din Coasta Vârtop, Peştera cu montmilch, Peştera Ursului, Peştera Labirint, Peştera ascendentă Abriul Mare, Peştera cu guana.
In bazinul Ponorului, pe lângă renumita peşteră de la Onceasa (situată în jud. Bihor la limita cu jud. Cluj) apare avenul Ponor de la marginea Poienei Onceasa, Avenul cu gheaţă de la Onceasa, Peştera suspendată din Valea Ponorului, Avenul doi din Poiana
Un tip special de turism este turismul ştiinţific oferit atât de particularităţile carstului cât şi de prezenţa unor turbării care oferă adăpost unor specii de plante cum sunt: Mlaştinile din Poiana Onceasa unde la limita dintre eruptivul culmilor Gardul de Piatră, Brita, Piatra Tâlharului şi banda de calcare ce coboară spre Someşul Cald pe un substrat de gresii permiene apar mai multe tinoave (mlaştini) - cu muşchi şi fanerogeme; Mlastinile de la Doda Pilii unde apare crefitul balcanic.
Conform deciziei 147/1994, în teritoriul comunei Mărgău se înscriu cinci zone naturale protejate:

Peştera Vârfuraşu - zonă naturală protejată de importanţa naţională
Peştera Mare din Dealul Humpleului - zonă naturală de importanţă naţională
Peştera Piatra Ponorului - zonă naturală protejată de importanţa naţională
Valea Stanciului şi Cascada Răchiţele - zonă naturală protejată de importanţă judeţeană
Piatra Arsă -zonă naturală protejată de importanţă judeţeană

Ca obiective turistice pot fi enumerate două monumente de arhitectură cu valoare deosebită înscrise în "lista monumentelor istorice şi de arhitectură" supuse protecţiei:

Biserica de lemn "Sf Arhangheli" din Ciuleni a fost construită în secolul al XVIII-lea şi mai precis la 1707, din lemn de brad.
Biserica "Sf Arhangheli" Mărgău este realizată din piatră cioplită şi piatră de râu, clădită, cu turn al clopotului realizat din grinzi şi invelite atât naosul cât şi pronaosul cu tablă

Pereţii exteriori sunt tencuiţi, iar pictura a fost refăcută în anul 1997.
Biserica datează din 1506, reconstruită în secolul al XIX-lea cu zid de incintă. Cimitirul bisericii adăposteşte pietre funerare cu valoare deosebită pentru comună.