Prezentare generală


Comuna Mărgău din judeţul Cluj, situată într-o zonă montană dominată de munţii Vlădeasa, are o suprafaţă totală de 21167,56 ha reprezentând 3.17% din judeţ.

 

Comuna are în componenţă 6 sate: Mărgău, Buteni, Ciuleni, Bociu, Scrind-Frăsinet, Răchiţele şi două cătune Doda-Pilii şi Ic Ponor care aparţin de Răchiţele.

 

Teritoriul administrativ al comunei este situat în partea vestică a judeţului intrând în contact cu judeţul Bihor. Conform actelor de delimitare existente, comuna Mărgău se învecinează cu patru comune din județul Cluj: Beliş, Săcuieu, Sâncraiu, Călăţele şi una din județul Bihor: Budureasa.

 

Accesul în comună se realizează dinspre Cluj pe DN1(E60). Legătura cu drumul naţional se realizează pe DJ108C care străbate întreaga comună: Buteni, Mărgău, Scrind-Frăsinet, Răchiţele, Doda-Pilii, celelalte sate Bociu și Ciuleni racordându-se la acesta prin DC.123. Un alt drum important este drumul comunal DC128 drum care urmăreşte cursul văii Henţului până în satul Bologa unde se realizează legătura cu DN 1.

 

Distanţa dintre Cluj şi Mărgău este de 68 Km, iar principalele relaţii economice se desfășoară cu oraşul Huedin, oraş situat la o distanţă de 16 Km faţă de localitatea Mărgău fiind singurul oraş de la bordura nordică a munţilor Apuseni.

 

Comuna Mărgău are 1892 locuitori repartizaţi pe sate după cum urmează: Mărgău (538), Răchiţele (847) Buteni (86), Ciuleni (109), Bociu (103), Scrind- Frăsinet (209).

 

Sub aspect etnic, comuna Mărgău se înscrie în arealele româneşti din Transilvania, respectiv 100% români iar sub aspect confesional situaţia apare mult diversificată cu o dominare a ortodoxilor cu 94,5%,

3% Greco - catolici (63 persoane din care 34 concentrate în Mărgău), 1.5% baptişti (32 persoane din care 30 concentrate în Mărgău), 0.5% adventişti (11 persoane din care 7 în Mărgău), iar aproximativ 0.4% reprezintă romano-catolici şi reformaţi.

 

Aspecte urbanistice caracteristice localităţilor, situaţia existentă:

Localitatea Mărgău, reşedinţa de comună s-a dezvoltat de-a lungul râului Mărgăuţa, având în timp o evoluţie polinucleară. Datată din anul 1200, localitatea Mărgău ocupă actuala vatră din anul 1340 când sub conducerea preotului Andrei se mută aici, vatra care a suferit numeroase modificări. Nucleul central care a dictat evoluţia spaţială a localităţii a fost biserica ortodoxă ce datează din 1506, biserică în jurul căreia s-a dezvoltat localitatea urmând apoi pe două ramuri: râul Mărgăuţa şi un afluent de stânga al acestuia.

 

Cătunul Meteşti s-a dezvoltat independent pe un pod de terasă atingând altitudinea maximă de 833 m. Deşi este reşedinţă de comună, nu se poate vorbi de zone funcţionale bine conturate, totuşi se disting zone de gravitaţie generate de prezenţa instituţiilor publice, ca Primăria, Biserica și Școala Generală.
Dispersia acestor zone a fost dictată de principalul prag, râul Mărgăuţa, care traversează localitatea de la sud la nord, albia minoră constituind în acelaşi timp şi cale de acces, dar improprie existenţei în comună a acestor zone.

 

În perioada de după cel de-al doilea război mondial şi în special de după colectivizare, localitatea nu s-a bucurat de atenţie deosebită, aceasta nefiind colectivizată, nu a atras investiții însemnate.

 

Funcţiunile de interes public grupate mai ales pe centru, permit conturarea unei zone centrale polinucleare. Zona de locuit este în general compactă, formată din gospodării ţărăneşti cu loturi medii de 1000 mp, cu o ordonare tipică satului transilvănean din Depresiunea Henţului, cu locuinţa aliniată la stradă şi anexele gospodăreşti retrase în spatele locuinţelor.

 

Nu se poate vorbi de o zonă industrială bine definită deoarece principala activitate industrială (prelucrarea lemnului) se regăseşte mai în toate gospodăriile, bineînţeles la dimensiuni mai reduse în sfera productivă. Alte zone care se pot contura sunt cele aferente spaţiilor destinate dotărilor aparţinând de gospodăria comunală sunt cimitirul şi cele doua captări de apă existente.

 

BOCIU
Localitate tipică de bazinet, înşiruită de-a lungul pârâului cu acelaşi nume, prezentând spre sud două dezvoltări tentaculare. Se pot deosebi două nuclee cu caracteristici şi funcţii de zona centrală, respectiv zona bisericii şi zona căminului cultural. Datorită revărsărilor frecvente ale părăului Bociu, în decursul timpului, localnicii au inversat poziţia tradiţională a locuinţei cu cea a anexei gospodăreşti, retrăgând-o în afara zonei inundabile, la baza dealului, lăsând în față grajdurile şi fâneţele.

 

BUTENI
Localitatea s-a dezvoltat la confluenţa pâraielor Bociu și Ciuleni de-a lungul drumului judeţean. Construcţiile cu caracter public sunt grupate în centrul localităţii. Aici se poate delimita o zonă industrială bine delimitată în incinta fostului Agromec. Zona de locuit cuprinde o sub zonă afectată de alunecări de teren în care se vor prevedea restricţii specifice.

 

CIULENI
Sat tipic liniar, desfăşurat de-alungul pârâului Ciuleni. Nu se poate vorbi de o zonificare funcțională. Localitatea nu are stabilită limita intravilanului la 01.01.1990

 

RĂCHIŢELE
Este localitatea cea mai complexă cu evoluţie polinucleară, în etape, cu o structură şi o textură deosebită şi cu cea mai mare populaţie. Se identifică un nucleu liniar de-alungul Văii Răchiţele cu o ramificaţie pe Valea Stanciului şi cătune caracteristice satelor din munţii Apuseni de tip risipit urcând până la altitudinea de 1400 m. Relieful a fost factorul major care a împiedicat dezvoltarea unor zone funcţionale bine conturate, dar totuşi dotările de interes public au conturat o zonă de tip bandă cu funcţiuni complexe. În cătunul Doda Pilii s-au construit pe lângă locuinţele existente 17 case de vacanţă dezvoltându-se o zonă turistică şi de recreere importantă pentru judeţul Cluj, fiind poarta de intrare în zona turistică Padiş.

 

SCRIND-FRASINET
După cum îi spune şi numele, acest sat este alcătuit din două nuclee Scrind-sat dezvoltat de-a lungul Văii Henţului şi al Văii Cetăţii şi Frăsinet - cătun risipit apărut prin roire spre pantele şi păşunile subalpine. Până în anul 1989 în localitate se distingea o zonă centrală bine închegată pe seama dotărilor de interes public legate de exploatările hidroenergetice din care a mai rămas azi în funcţiune un bloc de locuinţe P+2, bine integrat în localitate. Pentru Frăsinet se poate spune că este un cătun tipic Apusenilor cu gospodării risipite şi în curs de depopulare, rămânând în cătun doar bătrânii. Lipsa dotărilor de aici duc la o pendulare continuă a populaţiei între cătun şi centru, Duminica. Principalii poli de atracţie au rămas ca şi în trecut biserica şi şcoala din centru.

Înapoi


Chestionare

Cum vi se pare noul site al Primăriei?

Foarte complet

Necesită îmbunătățiri

Nu îmi place

Votează

Newsletter

Mă abonez!